Agresivitate

[FlorianBucur]

Buna seara ! Am un lup ceh, in varsta de 2 ani. Este al meu de la 7 luni. L-am dominat de la primul contact si ma recunoaste ca Alfa. Greu s-a acomodat cu familia mea, sotia si Dani, baiatul nostru de 6 ani. Era foarte agresiv cu alti caini dar si cu alti oameni. Nu a acceptat niciodata alt caine sau pisica. Am fost nevoit sa-l tin aproape 1 an si jumate la curte, in tarc. De 1 luna l-am adus din nou acasa, la apartament. In continuare este foarte agresiv cu alte persoane din afara familiei si cu alti caini.
Credeti ca este vreo sansa sa-si schimbe comportamentul ?

[admin]

Este al meu de la 7 luni.

Trecuse de perioadele de socializare.
https://www.labradortraininghq.com/labr ... k-by-week/
https://www.google.ro/search?q=stages+of+puppy+growth

Am fost nevoit sa-l tin aproape 1 an si jumate la curte, in tarc.

Este o pierdere enormă pentru el. Toată adolescența lui a stat în țarc. (https://www.labradortraininghq.com/labr ... dolescence) A fost privat de socializare și de interacțiunile cu alții (oameni și câni) din care ar fi trebuit să învețe. Pentru mine este o poveste tristă!

In continuare este foarte agresiv cu alte persoane din afara familiei si cu alti caini.

Pentru un lup ceh, care are nevoie de mai multă socializare ca alți câini, dacă e numai asta tot e bine. Și nu glumesc!

Această rasă de câine nu este încă definitivată este destul de eterogenă. Sunt unele exemplare echilibrate și altele fricoase sau foarte agresive. Dar principala cauză a așa-ziselor „dezechilibre” este moștenirea de la lup. Lupii sunt sfioși, nesiguri, temători chiar fricoși. Să vedeți lupii la grădina zoologică! Această emoție pe principiul fight-or-flight poate genera ca reacție agresivitatea sau fuga. (https://en.wikipedia.org/wiki/Fight-or-flight_response) Din acest motiv, în general exemplarele din această rasă și mai ales cele predispuse acestor probleme au nevoie de multă socializare, făcută la timp și corect. Trebui făcută la timp deoarece în acele stadii de dezvoltarea au mai pronunțat efect. Perioada de socializare și prima și a doua perioadă de imprimare a fricii. Mai trebuie făcută și corect deoarece încercând să facem mult putem face greșeli și asta poate agrava problema sau să facă reabilitarea mult mai de durată. În câteva cuvinte am să descriu câteva greșeli:

1. Nu trebuie forțat.
2. Procesul de reabilitare / socializare trebuie făcut în ritmul dictat de cățel. Nivelul de stres trebuie ținut tot timpul sub pragul reacției considerate comportament inacceptabil. (agresivitate, fugă, se ascunde, trange în lesă să scape, etc.) Fiecare astfel de reacție declanșată înseamnă un pas înapoi.
3. Nu trebuie încurajate / recompensate comportamentele negative. (Ex. se sperie și reacția noastră în speranța că-l vom liniști este să-l luăm în brațe sau să-l mângâiem – acesta este motivul pentru care vedem mulți câini de talie mică că latră ca apucații la alt câine)
4. Nu trebuie încercate tot felul de tehnici care sunt rezervate numai pentru profesioniști. Nici nu vreau să dau exemple. Ideea este că profesioniștii studiază exemplarul și după ce fac o evaluare, ajutați și de experiență și de fler își pot da seama dacă o astfel de tehnică ajută sau nu.

Credeti ca este vreo sansa sa-si schimbe comportamentul?

Răspunsul la această întrebare poate veni în contextul așteptărilor dumneavoastră. Dacă vă doriți să fie ca un labrador care se joacă și se bucură de compania oricărei viețuitoare, răspunsul este: NU. Dacă puteți accepta un nivel moderat de agresivitate intraspecifică și teritorială și dacă aveți răbdare, răspunsul este: DA.

Vestea bună este că niciodată nu-i târziu. Vestea proastă este că trebuie să ai un „ocean” de răbdare iar schimbările se văd foarte lent. Se observă câte o schimbare, destul de fină, la 3-6 luni. Ideea este că trebuie să vrei cu tot dinadinsul să faci asta, să fii pregătit pentru frustrări, regrese, să o iei de unde ai rămas... Să faci desensibilizare, căci asta trebuie făcut, la doi este dificil și va fi un proces foarte lent.

Cu sau fără ajutorul dumneavoastră, el sigur se va mai schimba. În primul rând ciobănescul cehoslovac are o copilărie și o adolescentă lungă. Cam în jurul vârstei de doi ani începe să se maturizeze. La maturitate va deveni mai liniștit parcă mai „adunat”. Apropo toate acele etape de dezvoltare despre care am vorbit mai sus trebuie prelungite corespunzător pentru această rasă.

Sunt foarte multe de spus ... Dacă vă interesează mai multe aștept să-mi spuneți de unde să începem sau puteți citi ce am recomandat la sfârșitul acestui post: http://lup-ceh.merior.ro/forum/viewtopic.php?f=11&t=5928